Iata una din sutele de povesti reale ale romanilor din Germania, povestita de Florina, una dintre cititoarele noastre. Speram sa invatati din ea si sa ne spuneti si voi astfel de poveste, poate chiar unele cu Happy End.

Am să vă povestesc în câteva cuvinte marea credulitate a românilor, deci și a mea. Am găsit postat pe una din pagini acel anunț urgent cu oferta de muncă în agricultură. Am sunat, m-am dat peste cap, am făcut rost de adresa de mail a doamnei Adriana Damaschin, am alergat cu limba pe umăr să plătesc în contul unei doamne PAULA MARIANA FLUTUR suma de 100 de lei necesară traducerii rapide a unui contract de 2 lei sau poate nici atât în care doamna Damaschin devenea tradus damasckus în speranța că soțul meu va prinde un job în Austria. Acum că am plătit banii, asta e. Suntem fraieri, așa ni se cuvine, dar să mai răspunzi până în ultima clipă la telefoane, să dai speranțe timp de o săptămână oamenilor, asta e curată nebunie. să fi fost eu cea care păcălea, aș fi luat banii din cont și aș fi plecat în lumea mea, nu aș mai fi răsucit cuțitul în rană doar așa de amuzament, să râd de proști. Am încă hârtia prin care am depus banii în contul doamnei MARIANA PAULA FLUTUR din Sibiu, după spusele celor de la bancă.

Ei, asta m-a înfuriat cel mai mult. în speranța că adminii grupului nu vor șterge postarea, vă mulțumesc mult. Eu am învățat că în viață toate se plătesc și lucrurile nu le voi lăsa la acest nivel. Nu îmi vreau banii înapoi, dar ei i-aș face câte ceva, prin intermediul legii. Să aveți o zi frumoasă și să căscați ochii, nu ca mine!