i4Job


Prin lege, nu puteti locui in Germania fara asigurare medicala. In plus, asigurarea nu este doar o garantie pentru tratament, in caz de necesitate, ci si o povara semnificativa pentru bugetul personal al fiecarui rezident al tarii. Va explicam cum functioneaza acest sistem.

Otto von Bismarck a introdus sistemul de asigurari de sanatate de stat in Germania. Legea, destinata in primul rand lucratorilor din fabrici, a fost adoptata la 15 iunie 1883. A devenit prima piatra din temelia asigurarilor sociale germane, care include astazi si asigurarea cu pensie, asigurare de somaj, asigurare de accidente, in caz de nevoie pentru ingrijire.

In 2007, in Germania a fost realizata o reforma in domeniul asistentei medicale si a fost adoptata o lege privind asigurarea obligatorie de sanatate, care interzicea traiul in tara fara asigurare. Cert este ca, in acea perioada, in tara erau aproximativ 400 de mii de persoane care, din motive economice, nu erau deloc asigurate. Noua lege a redus semnificativ numarul de “iepuri” medicali. In 2011, Oficiul Federal de Statistica a inregistrat doar 137 de mii de persoane care nu au un contract de asigurare de sanatate, ceea ce inseamna ca sunt private de posibilitatea de a primi asistenta medicala, daca este necesar.

Cum functioneaza asigurarea de sanatate in Germania

Exista doua tipuri de scheme de asigurari de sanatate in Germania: de stat si private. 54 900 de euro – acesta este tipul de venit care imparte toti oamenii muncitori ai tarii in doua. Cei care castiga mai putin sunt obligati sa intocmeasca un contract de asigurare la vistieria statului. Si cei ale caror venituri sunt cel putin cu un euro mai mari decat aceasta suma au dreptul sa aleaga si pot, daca doresc, sa devina asigurati de stat sau ai trezoreriei private. Al doilea tip de asigurare este mai scump, dar are o serie de avantaje evidente: pacientii “privati” nu trebuie sa astepte mult timp pentru o programare, unii medici lucreaza doar cu un astfel de grup de asiguratori, iar lista serviciilor acoperite de asigurari este mult mai larg.

Pe langa angajatii care castiga bine, aceasta alegere este oferităade lege celor care lucreaza pentru ei insisi (antreprenori privati) si functionari publici. Acestora din urma, de altfel, sa se alature vistieriei de stat este chiar neprofitabil: statul ramburseaza oficialilor pana la 80 la suta din costul serviciilor medicale.

Majoritatea rezidentilor germani (90% din populatie) sunt inca asigurati de companii de stat, obligatoriu sau voluntar. Contributia la trezoreria de stat este de 15,5 la suta din venitul anual (brut) al asiguratului si se plateste lunar. Pe langa aceasta, casele de asigurare stabilesc si o suprataxa, care din 2016 a fost egala cu 1,1 la suta. In total in Germania lucreaza 123 de companii care ofera asigurari medicale de stat. Cele mai populare dintre acestea sunt AOK, Techniker Krankenkasse, Barmer GEK si DAK-Gesundheit.

Procentul egal al contributiilor este faimosul principiu al solidaritatii (adica toata lumea este responsabila pentru toti) al asigurarilor medicale de stat.

Toti clientii companiei isi platesc o parte egala din veniturile proprii, iar pentru acesti bani au dreptul sa plateasca pentru toate serviciile medicale necesare. Si acest lucru inseamna ca servitoarea la cafenea si managerul de top al unei companii mari sunt deserviti de medici in conditii de egalitate. In acelasi timp, criteriul decisiv pentru fondul de asigurare este nevoia incontestabila de tratament, iar daca sunt posibile diferite optiuni de tratament, atunci alegerea se face in favoarea celor mai ieftine.

Angajatorii din Germania impart cheltuielile angajatilor pentru asigurarea obligatorie. Angajatii cu norma intreaga platesc doar jumatate din prima de asigurare, compania preia a doua jumatate a acestei sume. Iar cei care lucreaza “pentru ei “insisi”, adica obtin venituri pe cont propriu (In Germania se numesc Selbstständige), respectiv, platesc intreaga asigurare medicala, aproximativ 15,7 la suta din cifra de afaceri anuala. Este adevarat, legea stabileste limita superioara: aceasta cerinta nu poate depasi 639,38 euro pe luna. Un exemplu de asigurat voluntar este un profesor de limbi straine care castiga din lectii, un antrenor sportiv personal sau un coafor care serveste clientii in privat.

Printre angajatii independenti, statul german distinge o categorie speciala – “artisti liberi”. Aceasta se refera la persoanele din profesiile creative care castiga bani prin freelanceri creativi. Este vorba despre pictori, fotografi, muzicieni, publicisti si jurnalisti. KSK (Künstler Sozialkasse), fondul de asigurari sociale de stat, ii i-a sub aripa sa pe “artistii liberi”, si in locul angajatorului, imparte cu ei costurile asigurarii medicale si de pensii.

In asigurarea pentru sanatate de stat, de obicei, sunt asigurati si sotii, care nu muncesc si copiii.

Asigurarea medicala privata in Germania se bazeaza pe asa-numitul principiu al echivalentei (adica toata lumea plateste nu in banca generala, ca in cazul asigurarilor de stat, ci pentru el insusi). Contributia lunara nu depinde de veniturile asiguratului, dar se calculeaza in functie de serviciile dorite, riscurile individuale, starea de sanatate si varsta la incheierea contractului. Cu cat clientul este mai tanar si cu cat are mai putine boli, cu atat costul asigurarii este mai mic. Din pacate, creste odata cu varsta si cu numarul de boli dobandite. Pacientii asigurati la casieriile private platesc ei insisi facturile de la medici si apoi primesc compensatii de la asiguratorii lor.

asigurarea de sănătate în Germania

Cum funcționează asigurarea de sănătate în Germania